E mereu mult mai ușor să crezi în ceilalți decât în tine însuți.

Un nor ca o oglindă părea să-i traverseze lent orizontul privirii.

Trăsăturile feței recepționerei păreau să indice faptul că obrajii, bărbia, buzele sau fruntea, îmbătrâneau cu viteze diferite, liniile rezultate cartografiindu-i istoria: evenimente majore, opțiuni esențiale și, mai ales, obiceiuri. O privire atentă ar fi putut identifica și acele puncte de inflexiune ambigue, reprezentând contradicțiile misterioase ale vieții pe care o parcursese până la acel moment.

Gelozia este fascinația pentru visul propriei absențe.

Visele ne chinuie mai mult decât coșmarurile.

E mereu ceva ridicol în orice om care crede că știe.

O piatră prea tare nu poate fi sculptată.

Tranziția de la percepția operei de artă ca evidență spre percepția operei de artă ca opțiune.

Pentru a putea să fim propria noastră persoană trebuie să ne fi consumat propria persoană.

Uneori dragostea pare să fie problema distanței corecte.

Oameni transparenți.