Imersiune în complexitate.

A îngropa lucruri în hârtie.

A te întinde gol sub un soare al durerii.

Părea să nu poată să-i înțeleagă privirea pentru că aceasta venea de dincolo de timp.

Tindem sa conținem complexe configurații de opinii despre lucruri la care nu ne-am gândit niciodată.

Privirea stinsă.

Gesturi interioare.

Pierdut în propria tăcere.

Sinuciderea nu e o declarație asupra vieții.

Când avem senzația că suntem apreciați mai degraba pentru cantitățile pe care le exprimam decat pentru persoana pe care o suntem.

O carte nu e citită niciodată.

Înțeleptul e cel ce a gândit deja.